vineri, 29 ianuarie 2010

debate!

ieri am avut o mica confruntare de spirite pe tema blogingului . un veteran blogger tinea un discurs despre cum s a umplut mediul blogging de fustrati care isi scriu fustrarile si se ascund de adevar plm bulshituri dinastea.
mai este adevarat dar in limita ptr ca nu cred ca suntem chiar toti fustrati. uite de exemplu la mine plm daca ajungi sa te izolezi de cei mai buni preteni ai tai si sa ti in tine tot ptr ca obs ca nu merita sa le luminezi intelepciunea cu chestiile tale , le arunci pe un blog unde mai mult tu le citesti si plm parca ai un preten imaginar. eu unu nu ma consider fustrat ci doar mi se pare mult mai frumos sa faci cunostinta la un moment dat cu "pretenii" tai dp blog cu care in urma postarilor intamplarilor si faptelor si a ideii poti in plm sa gasesti pe cineva cu care chiar ai ce discuta , nu numai mizerii din filme si de la televizor sau ce alt joc am mai jucat si cate tarfe am mai marcat.
ptr ca daca obs toti astia fie ei fustrati fie nefustrati cand posteaza majoritatea au ceva in cap deschid subiecte si incep sa discute ceva mai calumea . plm moi suntem mai retro mai burghezi :):)
oricum la mine in cap sta doar burghezia imi place sa o ard burghez style e asa reconfortant :) relaxant si ok. sa stai linistit sa ti aprinzi o tigara de foi pe un fotoliu savurand o ceasca de ceai si uitandute la un film bun sau delectandu te printr o cafenea mai obscura gen "CulCat" "Stamba" "Traian 43" sau "Opium" frumos .
nu stiu ce parere aveti voi dar asta este parerea mea :D in acest an nu mi doresc decat sa treaca si sa si urmeze cursul normal si sa ma odihnesc mult ca dupa atata haos era si vremea sa ma linistesc :) dar e foarte buna cura asta de liniste mai ales dupa "tigara de diminata" si sa ajungi la birou linistit si impacat cu tine ca iar mai muncesti ca boul 8 ore ptr un nimik. dar te linisteste impacarea asta cu tine :) :D
power to the worker ppl!

miercuri, 27 ianuarie 2010

dimineatza...

Horoscop :

de dimineatza va treziti visator si este posibil sa fiti cam aiuriti tot restul zilei. cu toate ca la locul de munca lucrurile merg intr-un stil haotic, treceti cu usurinta peste toate problemele

campie verde ... adierea vantului imi mangaia fata intr un stil aparte ... langa mine imi tineau umbra 3 copaci inalti . auzeam murmurul marii care se afla la mai putin de 2 km in josul campiei pe care ma situam ... cerul senin si deodata ma lua in brate si ne topiram intr un sarut indelung. la un moment dat am simtit niste fire de par care ma ghidilau in zona nasului. un gand ma strafulgera . avea mustata sau ce doamne iarta ma se intampla .
un gust sec imi umplu gura... buzele le simteam uscate si o respiratie noua isi facu aparitia . bezna in jurul meu .
"Boris! a dracu motan gay de cate ori sa ti reamintesc ca nu o arzi asa cu mine dimineatza! pisica nebuna"
era dimineatza. o noua dimineatza de luni. ma uit in jurul meu ... si observ haosul din camera. hmm... iar m am intins aseara. ma duc spre baie intr un stil aparte ridicandu mi nadragii si taraindu mi papucii caldurosi cu camuflaj pe ei .
"o nu din nou !"
intalnire cu oglinda.
pun un ibric cu apa pe foc imi iau capotul si 3 etaje pe scari la ora 6 dimineatza . ger afara de crapa pietrele . ma uit la mastodontul meu din parcare - bocna. deschid intru frumos dau drumul la motor inchid usa ... piu - piu , si urc inapoi in casa. termin cafeaua si fumez o tigara pe geam admirand modul in care incepe sa se topeasca gheatza de pe parbriz.
"neatza grasule! ce dracu raspuzi asa de greu la telefon? nu te ai trezit sau inca te resimti de aseara?"
"ma cac!" - se auzi o voce groasa si guturala de dincolo de telefon.
"30 de min mai ai ! pa"
ma imbrac dau lu Boris sa pape ca sa fie cuminte , schimb doua vorbe cu bonsaiu Bob in timp ce ii indepartez frunzele uscate.
cana termos - lapte - cafea 500ml - capac si haina pe mine.
ma simt bine in mastodontul meu clasic si elegant. cam greu de manevrat barca mea pe vremea de afara dar stau prea bine in ea ca in dimineatza asta sa imi stric confortul din ea cu gandul la ce i afara. in fond si la urma urmei asa e iarna. frig
ma gandesc cat de lucru am la birou dar sunt foarte impacat ca stiu ca ajung si o ora imi voi savura cafeaua si tigara. o noua seara de haos a trecut din nou aceleasi probleme se ivesc dar ... nu ma intereseaza . am ajuns in ultima vreme la o concluzie.
"neatza bai baiatule ! ce cald si bine e."
"o noua zi o noua continuare la evenimentele ce isi urmeaza curusul prestabilit"

miercuri, 20 ianuarie 2010

clar....foarte clar...

totu este clar acum... misterioase sunt caile prin care viata iti poate da lectii dar si dureroase cand ti le aplica.
sa va spun o poveste...
totul a inceput de cateva luni. mi am adus aminte de ea, pe care am izolato intr un ungher al amintirilor mele crezand ca asa scap de ea. EA este o fosta prietena ... pot sa spun cea mai super oke de pana acum (ca si "multe" am avut). m a inteles intotdeauna , cu ea am inteles armonia unei relatii. dar cum sunt eu mai ciudat si putina lume (vrea in primul rand) ma intelege am reununtat la relatie, cu toate ca ea tinea la mine mult.
de ce? pentru ca nu am fost sigur pe sentimentele mele fata de ea pentru ca nu ma cunosteam pe mine insumi pentru ca nu am inteles acele sentimete si pentru ca, recunosc am avut anumite sekele din trecut. multe ganduri multe cuvinte multe regrete multe chestii in capul meu umbla... si iar umbla...
Ana - nu prea inalta, chiar potrivita, slabuta , parul saten, desteapta si inteligenta super ok la modul prieteni gasca si comportament. tin minte ca inainte sa fiu cu ea eram super inebunit dupa ea ... ce ironie a sortii. in fine pot sa spun ca timpul petrecut alaturi de ea a fost unul minunat si am ajuns sa realizez cat de bou am fost atunci . cat de ignorant pot sa spun . am fost rece. nu merita ea asa ceva. acum sincer ma doare sufletul cand realizez ca puteam sa fiu altfel . regretele nu au nici un rost decat sa ne macine zi de zi minut cu minut .
toata povestea a inceput clar intr o vineri cand dupa cateva cani de vin fiert la ziua unui bun prieten de la servici si au facut aparitia niste figuri cunoscute la masa. o fosta prietena a mea si sora ei plus acareturile de rigoare : prietenii lor. sincer mi a facut palcere sa o revad pe domnisoara Ioana si nu am avut nici un fel de regret asupra ce a fost o data sau ceva de genul. Ne am distrat super oke nimic special. zilele astea intru din nou in vorba cu Ana, din intamplare. Ana intre timp s a cuplat cu un prieten de al meu bine ca nu prea am mai tinut eu legatura cu multa lume deci nu m a mirat . ok toate bune am mai iesit dupa ce m am despartit de ea in noua formatie : eu ana si prietenul ei nou(Cata). nimic fara resentimente fara gelozie ca ea e cu el ... doar suntem oameni maturi. este o vorba "timpul vindeca tot" . tin sa o contrazic. timpul te face sa intelegi anumite fapte trairi si emotii de care nu credeai ca esti capabil in acel moment. timpul intr un fel chiar adanceste o rana pe care tu ai crezut ca ai ascunso preocupandu ti timpul cu alte indeletniciri : petreceri, prieteni, dezmaturi , droguri, servici , probleme mereu gasesti ceva cu ce sa ti omori timpul.
azi in schimb m am oprit la un ceai initat de niste prieteni si culmea si ea era prezenta cu Cata. seara perfecta dpdv vizual si verbal dar dumnezeu stie ce era in mine ca tremuram de nervi . o gelozie de care nu credeam ca sunt in stare s a dezlantuit in mine. toate amintirile cu ea m au coplesit iar cand ma uitam la ei ... nu ti poti imagina ce nasol este . dar m am comportat normal. calm si rece ca intotdeauna.
acum tragem o linie si dupa o logica de fier ce reiese din ce am scris pana acum?
intalnire cu Ioana - normala
intalnire cu Ana - gelozie, aminitir, si culmea pofta de mancare taiata, melancolie acuta, nervi pe mine etc
rezultat - chiar tineam la Ana
este nasol cand ajungi sa realizezi ca ai sentimente si nu stii de ele cand nu le intelegi si nu stii ce sa faci cu ele. am simtit lama rece jucandu se prin maruntaiele mele - mi s a facut rau si am plecat in seara aia dar nu inainte sa imi maschez iesirea printr o oboseala acuta.
ma aflu intr un impas foarte mare.
sa deschid din nou caile de comunicare cu ea - dar nu vreau sa fiu meschin si nesimtit fata de Cata care nu mi a facut niciodata asa ceva sa se bage peste mine. dar am o misiune vreau sa o fac sa inteleaga ca nu numai ea a plans cand ne am despartit. uneori ma intreb de ce nu m a sunat a doua zi ... ci dupa o saptamana...
este prima oara cand ma ravrasesc sentimente de regret si am senzatia unui lucru neterminat. vreau sa fac ceva nici nu stiu ce sa fac... ce am facut pana acum? sa fug sa ma ascund in locul meu mic si intunecat sa stau ca prostul si sa mi plang de mila sau sa incerc sa clarific cu ea anumite aspecte ?? eu omul care incerca sa si suprime sentimentele sa le ascult? mama vreau sa cred ca nu scriu eu asta dar se pare ... nu cred ... oricum sansele sa l paraseasca pe Cata sunt aproape nule - trebuie sa fi un prost idiot (ca mine) ca sa i dai papucii asa Anei. si eu am fost un prost mare . nici faptul ca intr un final am inteles ca eu chiar aveam sentimete pentru ea... un gral daruit in viata mea si de care mi am batut joc ... mi a fost frica de propriile mele sentimente ... m am purtat ca un idiot cu persoana care chiar nu merita asta si mai ales din partea cui? a mea? uneori ajung la concluzia ca ma pish pe mine!
asta e viata ne invata ca pentru fiecare actiune exista o repercursiune pe care nu ne zice cand ne o parasuteaza in viata de zi cu zi. dar care doare ... si doare frate. oare ma intreb fara sentimente ce as putea fi? o cochilie goala ...
va trebui sa fac un face2face cu ea si sa lamurim anumite chestii care cu toate ca au trecut nu imi dau liniste. singura ei greseala a fost doar aceea ca nu a vorbit cu mine. ale mele nici nu mai trebuie sa le enumar pentru ca sunt ...
clare... foarte clare...

Heartlesssssssssssssss

Acum cred ca am gasit exact ce draq trebuia sa exprima toata gargara asta de pana acum!
Watch the video! Este pur si simplu adevarat!


video

Who's Gonna Save my Soul?

baietii de la blogger mai au de lucrat la procesare video ca sunt pilaf in rest totul este oke ! linkul mai sus ptr youtube

bananaind prin "omatul de zapada"

un fapt cert nu pot sa l inteleg din ingramadeala de sentimente inutile este cel de "come-back" asupra unei persoane. cert este faptul ca atunci cand o persoana se dedica foarte mult ma sperii :)) si nu este un lucru bun. se pare ca inca mai am sechele de mai de mult. in fine in ultima vreme am obs mai multe schimbari la mine , una dintre ele este faptul ca am devenit mai sihastru :D am observat ca e mai bine decat sa stai sa tragi de toata lumea sa mai iasa la o cafea sa mai schimbi 2 cuvinte ... toata lumea nu are timp (cu toate ca poti sa ti faci timp exista doar nu vreau sau de ce plm sa imi cheltuiesc timpul meu liber cu tine), e grabita se agita. pot spune ca intr un final am schimbat placa si imi accept situatia ciudata in care ma aflu si parca e bine. oricum am reusit sa ma linisitesc si sa ma impac cu mai multe contradictii si situatii care ma macinau de pomana. o sa vad eu daca anumite persoane vor observa aceasta schimbare si cum vor reactiona pentru ca sincer statutul de omul care doar cand ai nevoie de el nu ma atrage asa ca voi face o triere dupa o anumita perioada. m am saturat sa mi plang de mila si sa scriu despre kkturile mele de sentimente care si asa sunt inutile am obs in ultima vreme.
si inapoi la subiect ... da in ultima vreme mi am readus aminte de o tov care saraca chiar a tinut la mine dar nici pana in ziua de azi nu mi pot da seama daca era by default sau chiar simtea ceva. ptr ca in 2 sapt sa spui te iubesc mi se pare foarte fals si de prost gust. dar acum dupa ceva vreme imi dau seama ca asa era ea. se atasa foarte repede. tin minte ca am ranit o si nu mi a placut sa fac asta. nu mi place in general sa fac asta. la ea inca tin dar e nasol cand iti aduci aminte de o relatie pe care "TU" o inchei fara sa ti dai seama de ce. si dupa ce trece o perioada destul de lunga iti dai seama ca ai gresit dar in acelasi timp si realizezi cat de mult tineai la aceea persoana. "Lumea este plina de prosti ce s-au iubit!
Poate ca timpul ce ne-a despartit ne-a ajutat sa ne gasim ... sau poate ne-a despartit pentru ca nu stim sa ne pretuim." scriam eu in prima postare si se pare ca este super adevarata. si precum zicea singurul filozof pe care il agreez "Cele mai marete experiente ale noaste coincid cu marile noastre taceri."Nietzsche.
oricum pot sa ma mandresc cu faptul ca am realizat ca trebuia o schimbare (nu de haine :)) ) in atitudinea cu care ma avant anul acesta si care cred ca va ramane pentru mult timp. punem securea si pushca in cui si ne pensionam. anul asta ma voi bucura de liniste si de toate lucrurile simple pe care le am ignorat pana acum. lucrurile simple imi fac viata fericita. de curand am realizat cat de mult imi place sa dorm, sa visez, sa ma lafai in asternuturi zici ca s un motan burghez care toarce tot timpul.
este nasol cand nu ti gasesti locul in nici un grup cand plm ai un sentiment ciudat ca esti un fel de spectator in orice grup de prieteni. un sentiment de genul ca esti in plus. si te zbati la un moment dat sa le demonstrezi ca nu esti in plus si ca vrei si iti doresti sa faci parte din acel grup ca doar de aceea freci menta cu ei dar ... apar tot felul de obstacole si totu dispare . esti cufundat intr o dezamagire majora in care singurul subiect esti tu si incepi sa ti faci o introspectie in care ti vezi toate greselile si defectele... genul acela de intalnire de gradul 3 cu tine insuti in care realizezi ca rolul tau este inutil in acel grup si iti vine sa pleci sa uiti de ei sa te duci unde vezi cu ochii numai sa te linistesti. nu este vorba ca dai bir cu fugitii daca realizezi acest lucur si te retragi ci doar ca un grup de preteni trebuie sa fie unu grup in care sa te simti ca acasa (cel putin asa il vad eu) in care sa fi tu insuti si restu sa te aprecieze pentru ceea ce esti tu nu pentru ceea ce vrei sa pretinzi ca esti. as putea pretinde sa fiu in 1001 feluri dar nu vreau. nu mi place sa traiesc intr o mocirla de minciuni si de sentimente false. un alt motiv din cauza caruia m am despartit de o foarte buna prietena de a mea pentru ca incepusem sa fiu ceva ce era fals si ea prinsese drag de aceea fata a mea falsa si asta dekt dak esti misogin sau evil iti poate placea. ori eu am trecut de mult de faza cu teribilisme si ascunzishuri dinastea care transforma dintr o relatie simpla in una complicata si plina de minciuni.
lucrurile simple imi fac viata fericita - se prea poate ca acele lucruri simple adunate sa faca o viata complexa si atunci iti dai seama ca viata ta nu este una simpla. este ora 10 si nu am facut nimic la birou. ce chef nebun am :))
a si ce urasc cel mai mult este mila altora compasiunea celor din jur iar cu aceasta schimbare ori o sa am multa rau ori nimic . sper ca nimic ca e mai sigur.
imi dorescu uneori sa plec asa pe strada sa fac cunostinte noi sa merg cu un necunoscut / necunoscuta la o cafea pana si cu ei as iesi mai rpd dekt dak dau msg la 20 de preteni(e) sa ne vedem sa mai stam de vb . de aici si paranoia mea de mai sus . cum sa nu ajugi la aceeasi concluzie?? urasc mesul inca o data dar e bun si el din cand in cand .

joi, 14 ianuarie 2010

Scufita ROSIE - comentariu literar

SCUFIŢA ROŞIE

Analiză şi Critică literară

De ce Scufiţa Roşie ?

Din start, ne dăm seama că este vorba despre o minoră de care copiii, în răutatea lor, şi-au bătut joc cu această poreclă, probabil din cauza unei căciuliţe roşii croşetate de mămica ei, pe care fetiţa o poartă des din cauza unei sensibilităţi fizice la frig în regiunea craniului.

Aşadar avem de-a face cu o bolnavă marginalizată şi descurajată de societatea din jurul ei.

Scufiţa merge zi de zi cu coşuleţul cu mâncare la bunicuţa care locuieşte în pădure. Nicio bunică normală nu locuieşte în pădure. Singura explicaţie este că această bunică a primit în urma retrocedărilor câteva hectare de teren împădurit. Este ştiut că ţăranii nu se gândesc mult până să taie pădurea, mai ales înainte de venirea iernii.

Aşadar, această bunică este o scorpie zgârcită care şi-a făcut casa în pădure (oare nu tot din lemn tăiat fără aprobare de la Ocolul Silvic?) şi stă acolo ca să-şi păzească avutul.

Teoria că este vorba de o babă ticaloasă se verifică prin faptul că în loc să plătească un serviciu de livrare la domiciliu a hranei, a silit-o pe nepoata ei (o fiinţă neajutorată şi bolnavă) să facă zilnic naveta din oraş în pădure,fără să-i pese de pericolele la care o expune pe biata fată.

Scufiţa Roşie se întâlneşte cu lupul care o descoase în privinţa drumului ei. Deja intrăm într-o zonă a fanteziei bolnave. Unu la mână că în România lupi nu prea mai sunt, doi la mână că se feresc de om ca de dracu, iar trei la mână, nu vorbesc şi chiar de ar face-o, ar intreba de cel mai apropiat braconier sau unde e cea mai apropiată stână.

Singura explicaţie este că Scufiţa Roşie s-a uitat atât de mult la AnimalPlanet încât cunoaşte obiceiurile lupilor şi le poate înţelege scheunăturile.

Lupul o ia înaintea Scufiţei, care se opreşte la cules de flori, îşi preface vocea, intra la bunică şi o înghite. Nu mai stăm să analizăm faptul că în pădure nu prea sunt flori. Dar trebuie spus că e dăunator să înveţi copiii că e corect ca atunci când ai o treabă de făcut, să te opreşti la cules flori fără să ştii dacă nu-s cumva specii protejate şi în consecinţă, pe cale de dispariţie.

Lupul în schimb pare un personaj menit să fie bătaia de joc a creatorilor de basme. Lupul este un individ mânat de dorinţa perpetuă de a năvăli în casele oamenilor. Foloseşte toate tertipurile: imită voci şi dacă nu-i iese, vadit frustrat, face casa praf.

Concluzie: Lupul este comis-voiajorul actual.

Bunica muşcă momeala şi-i dă drumul. Iată cum este prezentată imaginea unei persoane în vârstă: o senilă care nu ştie să facă deosebirea între un urlet de lup şi glasul propriei nepoate. Cu această imagine vor rămâne copiii noştri.

Lupul se îmbracă cu hainele bunicii, se aşează în pat unde îl găseşte Scufiţa Roşie. O ademeneşte prin vorbe şirete să se apropie şi o înghite şi pe ea. Lupul fiind îmbrăcat în hainele bunicii, induce în mintea copilului sensul noţiunii de travestit, putându-i afecta grav viitoarea orientare sexuală.

Ce fel de minte bolnavă poate spune la copii aşa porcării?

Iar dialogul, purtat cu Scufiţa, e plin de aluzii sexuale: toate la lup sunt mari, urechile, labele, dinţii şi mai ce?!...

Iar el răspunde invariabil cu minciuni menite să o aduca pe Scufiţa în pat lângă el. De aici deducem: corupere de minori şi perversiuni sexuale!

Apare vânătorul care împuşcă lupul şi le eliberează pe Scufiţa Roşie şi bunica. Ce caută vânătorul în casa bunicii? Înseamnă că nu e prima dată. Un vânător tânăar şi o femeie bătrână, singuri în mijlocul pădurii. Şi ne mai mirăm că "Ştirile de la ora 5" abundă în relatări despre violuri săvârşite asupra unor bătrâne?

Dintr-un studiu publicat de Ministerul de Interne aflam că toţi aceşti infractori au citit în copilărie Scufiţa Roşie şi iată consecinţele: ani grei de puşcărie! Apoi ce căuta la vânătoare de lupi pe proprietate privată?

Din două una: sau e un braconier nenorocit sau e un ştab mare de la Bucureşti care plăteşte sume imense doar pentru satisfacerea nevoilor sale
sadice. În oricare dintre variante, ar trebui să fie înfierat de creatorul basmului şi nicidecum glorificat pentru fapta sa.

Finalul poveştii este sinistru: lupul zbătându-se în ghearele morţii "eliberează" cele două femei. Adică, avem oroarea să asistăm la apariţia a două făpturi parţial digerate care se pare că nu au murit, ci cu nonşalanâă îşi reiau firul vieţii. Mai rău ca în filmele horror! Şi ne mai întrebăm de ce există copii dereglaţi din toate punctele de vedere.

Asemenea închipuiri ale unei minţi bolnave se "servesc" copiilor între 2 şi 7 ani! Nici nu mai vorbesc despre marea oroare a literaturii mondiale: "Albă ca Zăpada" - auzi albă, imaculată şi ea trăieşte sub acelaşi acoperiş nu cu unul, ci cu 7 bărbaţi!

Ruşine! Ruşine! Ruşine!


(Via E-MAIL)

marți, 12 ianuarie 2010

un filozof ... printre altii

Viaţa înseamnă a transforma constant în lumină şi flacără tot ceea ce suntem şi tot ce întâlnim.

Pentru mine nimic nu e mai de preţ şi mai rar ca cinstea.

Suntem adesea judecaţi pentru virtuţile noastre.

Pe cine urăsc femeile cel mai mult? Aşa grăit-a fierul către magnet: pe tine te urăsc cel mai mult, căci tu mă atragi, dar nu eşti destul de tare să mă ţii.

Oamenilor nu le este ruşine să se gândească la lucruri murdare; dar le este ruşine la gândul că alţii le pot atribui astfel de gânduri murdare.

Ceea ce nu ne omoară, ne face mai puternici.

Îmi cunosc limitele. Dar pur şi simplu le ignor.

Fă din disperarea cea mai profundă, speranţa cea mai invincibilă.

Nu puterea marilor sentimente face oamenii superiori, ci durata lor.

Unor oameni nu trebuie să la dai mâna, ci numai laba; şi trebuie ca laba ta să aibă şi gheare.

Orice convingere este o închisoare.

Orice singurătate-i un păcat. Aşa grăieşte turma.



Citate din

Friedrich Nietzsche

vineri, 8 ianuarie 2010

Choose...

Choose Weed.
Choose a dealer.
Choose your rolling papers.
Choose a bong.
Choose mind numbingly long conversations about fuck it all.
Choose home grown.
Choose resin.
Choose frequent holidays to Amsterdam.
Choose red eye.
Choose the biggest pizza possible for when the munchies kick in.
Choose to have no real concept of time
Choose chillin with mates.
Choose hallucinating about a giant green hedgehog following you home.
Choose hot rock burns in your favourite jacket.
Choose watching Cheech & Chong.
Choose skunk.
Choose super skunk.
Choose thai.
Choose Afghan.
Choose Weed.

miercuri, 6 ianuarie 2010

marți, 5 ianuarie 2010

gerul


ma plictisesc si mi e scarba de morcirla in care ma scald . vreau sa ma plimb undeva cu cineva si macar pentru cateva clipe sa uit cine sunt , ce fac si de unde sunt. dar din pacate nici macar luxul acesta nu l mai am. sa tin pe cineva in brate si macar pentru O CLIPA sa simt caldura gandului ca nu mai sunt al nimanui, ca nu mai ratacesc bezmetic si speriat in noapte. sa gasesc acea liniste sufleteasca pe care o caut de atat timp acel punct, pilon , lucru, fiinta , chestie care imi da putere sa merg mai departe. sa imi aduc aminte pentru ce ma zbat in fiecare zi in viata asta monotona si plina de kkturi. dar e un vis departe de implinire... cel mai mult ma roade gandul ca acolo undeva cineva ma cauta si pe mine ... dar , deja acest gand piere din capul meu ... zdrobit de atatea vise desarte si uitate in noapte...
... e frig .

alerg



unori imi doresc sa alerg cat vad cu ochii pe o pajiste verde , de un verde crud o iarba plapanda ... sa alerg si sa dau de tine dupa care alerg de atata vreme . sa ma asez langa tine si pentru o clipa sa ma linistesc ... sa imi golesc mintea sa uit de probleme ... sa ma iei in brate si sa ma strangi la piept ... o mangaiere usoara pe cap , jucandu te cu parul meu rebel usor sa mi soptesti la ureche : "... sunt aici... linisteste te ... nu plec nicaieri" . nu incep acum sa mi revars fustrarea ca sunt incapabil sa gasesc aceea fiinta dar problema este ca tot cautand in mocirla de zi cu zi de oameni si incercand de atatea ori sa lustruiesc cate o pietricica ca mi sa parut mie ca e mai ok si punand suflet in lustruirea ei ca doar sunt un prost sufletist ... ca in final sa vezi ca de fapt nu este diamant ... e doar un ciob de la o sticla sparta... dar cu cat lustruiesti mai multe cioburi cu atat ti se acreste si vrei sa cauti mai adanc in mocirla si mai cu sarguita dar problema este ca incepi sa devi sceptic si cand dai de un diamant crezi ca este sticla si il arunci mai departe iar cand chiar ai gasit un diamant frumos ... il lustruiesti prea mult... il sufoci. il sufoci pentru ca nu ai cum altfel tu de fapt nu vrei sa l sufoci tu in clipa aia vrei doar sa i fie bine ... incerci sa pari indiferent dar nu poti incerci sa vorbesti cu el dar nu poti cuvintele ti ies cu forta pe gura si pui numai prosti pentru ca tu in sinea ta inca incerci sa constientizezi faptul ca intr un final ai dat de un diamant ! Apoi il pierzi...
Si din nou incepi sa cauti in mocirla ... dar uneori te poti taia in atatea cioburi ... si de la prea multe taieturi o sa incepi sa arunci si tu cioburi in mocirla facnd rau la randu ti altuia. e urat asa ... nu pot sa constientizez acest fapt cu toate ca ... la randul meu ... l am facut si eu ... indiferent de scop ... nu asa se face
dar ce naiba doar suntem oameni si asta scuza mijloacele
ce ironie...

niste versuri...


You

You are still a whisper on my lips
A feeling at my fingertips
That's pulling at my skin

You leave me when I'm at my worst
Feeling as if I've been cursed
Bitter cold within

Days go by and still I think of you
Days when I couldn't live my life without you
Days go by and still I think of you
Days when I couldn't live my life without you
Without you
Without you

You are still a whisper on my lips
A feeling at my fingertips
That's pulling at my skin

You leave me when I'm at my worst
Feeling as if I've been cursed
Bitter cold within

Days go by and still I think of you
Days when I couldn't live my life without you
Without you
Without you

Days go by and still I think of you
Days when I couldn't live my life without you
Days go by and still I think of you
Days when I couldn't live my life without you

dirty vegas - days go by 4 Ana