luni, 23 mai 2011

Iubesc - deci - urasc.


Ma uit la ea, cum doarme in pat, fara griji si fara probleme. Doarme somnul pe care l a iubit dintotdeauna. Ii place sa leneveasca in pat ore intregi. Nu ca nu are ce face , ci din contra, EA iubeste leneveala si te face si pe tine sa te bucuri de ea... intr o leneveala in doi dementiala.
Avea acel ceva pe care rar il gasesti in ziua de azi in persoanele din jurul tau si care te facea sa zburzi de fericire cand te gandeai la ea.
Capul imi este ravrasit de amintiri si de momente placute petrecute alaturi de ea. Mereu a fost si in continuare este muza mea ascunsa, ascunsa acolo , intr o parte a subconstientului meu.
Si totusi te urasc!
Urasc ca te am aproape, la un metru de mine. Urasc sa ma stiu aproape de tine. Urasc sa imi doresc sa fiu langa tine. Urasc ochii aia ... privirea de foc, urasc tot ce tine de noi... Urasc ca sunt un prost sentimental si cel mai mult urasc felul in care ma faci sa ma simt... si mai stiu ca ura este cealalta parte a iubirii ... si mai stiu ca imi esti foarte draga si tin la tine cum n am mai facut o niciodata. Nu, nu te iubesc.
Urasc din plin iubirea mea si paharul de Vodka de langa mine.
Cea mai mare umilinta am avut o atunci cand tu, cu ochii senini, m ai privit in ochi si mi ai soptit... si mi ai dat de inteles ca totusi ceva mai conteaza si m ai facut sa mi dau seama ca am facut cea mai mare greseala din viata mea ... Am sperat!
Te urasc!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu