Iubesc - deci - urasc.

Ma uit la ea, cum doarme in pat, fara griji si fara probleme. Doarme somnul pe care l a iubit dintotdeauna. Ii place sa leneveasca in pat ore intregi. Nu ca nu are ce face , ci din contra, EA iubeste leneveala si te face si pe tine sa te bucuri de ea... intr o leneveala in doi dementiala.

Avea acel ceva pe care rar il gasesti in ziua de azi in persoanele din jurul tau si care te facea sa zburzi de fericire cand te gandeai la ea.

Capul imi este ravrasit de amintiri si de momente placute petrecute alaturi de ea. Mereu a fost si in continuare este muza mea ascunsa, ascunsa acolo , intr o parte a subconstientului meu.

Si totusi te urasc!

Urasc ca te am aproape, la un metru de mine. Urasc sa ma stiu aproape de tine. Urasc sa imi doresc sa fiu langa tine. Urasc ochii aia ... privirea de foc, urasc tot ce tine de noi... Urasc ca sunt un prost sentimental si cel mai mult urasc felul in care ma faci sa ma simt... si mai stiu ca ura este cealalta parte a iubirii ... si mai stiu ca imi esti foarte draga si tin la tine cum n am mai facut o niciodata. Nu, nu te iubesc.

Urasc din plin iubirea mea si paharul de Vodka de langa mine.

Cea mai mare umilinta am avut o atunci cand tu, cu ochii senini, m ai privit in ochi si mi ai soptit... si mi ai dat de inteles ca totusi ceva mai conteaza si m ai facut sa mi dau seama ca am facut cea mai mare greseala din viata mea ... Am sperat!

Te urasc!

Delirand...

Stii nu?

Nu am rezolvat nimic.

Totul este la fel. Doar am indepartat lumea de langa mine. Nu am mai realizat nimic. Nu am mai avut chef. Chef nu am avut caci nu mi am gasit starea. Mereu am incercat sa fac si cum imi spun altii, cum ma sfatuiesc prietenii mei. Si ... am tras doua concluzii : ori sunt de o incapatanare fantastica ori sunt un inapt uitat al vremurilor.

Poate am o problema de sanatate pshihica,... cred. Am stat mult de vorba cu diferite persoane, tinere si mai in varsta, toti imi trateaza suferinta sceptic si fugitiv. Nu am primit un sfat bun pana acum, nimic decat aberatii.

Sunteti de pomana.

In continuare ma hranesc cu amintiri de odinioara si asta din pura prostie. Prostie ... pentru ca nu am fost in stare... de nimic.

Visare

Visand un zambet calator

Traind un sentiment gol

La tine gandul se opreste

Si zambetul intepeneste.

Ochii tai m-au dus

Pe un taram m-au pus

S-astept intr-una

Un vis pentru totdeauna.

Claustrofob de vise sunt acum

Printre versurile ce spun

Ca imi este greu mereu

Sa te scot din gandul meu

Mainile au scris pacate

Mii de versuri aruncate

Pe o ciorna rupta-n doua

Pe care pixul lasa viata noua.

Te pun pe hartie

Ca un trofeu cu mandrie

Si cand imi va fi dor

O sa citesc intamplator

Dincolo de mine suntem noi,

Dincolo de soare vin ploi,

Dincolo de vise sunt regrete,

Dincolo de moarte, viata este.

Din curcubeul cel viu colorat

In negru s-a transformat

Cand tu ai plecat...

Nimeni nu m-a mai ajutat.

Ca traiesc intr-un cosmar

Totu-n jur este amar

Un gust aprig al iubirii,

Gustul amar al nefericirii.

Dar traiesc din sentimente

Din acele fapte demente

Din tine ma hranesc neincetat

Ingerul meu inaripat.

Ploile sunt multe acum

Printre versuri de pagan

Care tot intr-una-mi spun:

"Oare tu nu esti nebun?"

Dar de mic am invatat,

Sa visez cu adevarat

Sa sper in a le indeplini,

Si atunci, sincer, voi zambii.

Felina

In nopti intunecate cand linistea apasa ...

Tigari aprinse si scaldate-n raze de luna,

Ganduri pierdute si ofilite-n alte strangeri de mana,

Chipuri fantomatice, buze uscate si trupuri straine,

Toate-s ascunse-n miscarile erotice ale unei feline.

Se misca languros printre dare de scrum,

Se lasa purtata precum urma de fum,

Se modeleaza printre degete meschine,

Ce vor, cat mai parsiv, sa o domine.

E doar ea pe-un cerceaf ingalbenit de timp,

Nu-i pasa, nu crede si nici nu mai viseaza,

Sta tolanita pe-un pat cu viata-n contratimp,

Si multe priviri fanteziste care-o fixeaza.

Nu viseaza, nu crede si nici nu-i mai pasa,

Nu simte nici degete care frenetic o apasa,

Nu simte nici suflarea buzelor uscate,

Se ineaca doar in a trupurilor pacate.

Nu stie ce a fost si nici ce vrea sa fie,

Dar se pierde zilnic incadrata intr-o rama de fotografie!

Si acum, la randu mi beat de fericire, il inteleg destul de bine si pe tovarashul Nichita Stanescu cum, scria el stand alaturi de sticla de Unirea :

"Fereste-te sa ai dreptate

cand esti indragostit!

Mai bine sa ai umbra,

mai bine sa ai raza,

mai bine sa ai lacrima,

mai bine sa ai orice altceva.

Un om indragostit cand are dreptate

e un om singur.

Numai tristetea are dreptate.

Tu, mai bine sa ai bolovani,

mai bine sa ai vulturi,

mai bine sa ai albul zapezii."

Si verdele diminetii!

Gradina Japoneza

Un joc prea periculos,prostesc,imprevizibil... asha a inceput totul intre noi... un joc dintre o fata si un baiat .Te-am fermecat, te-am facut sa ma doresti sa ti fiu alaturi,sa ma iubesti la nebunie nu am sperat dar nu m-am gandit o clipa la faptul ca si eu as putea sa cad in plasa,sa-mi scape jocul de sub control si sa ajung eu victima lui, sa fiu eu cel care doreste cu toata fiinta o apropiere, o atingere, un zambet pe furis,un sarut adanc si ascuns...dar am cazut rau,rau de tot.. iar acum ma zbat prins in gandurile tale, ma doare iubirea imposibila care s-a nascut intre noi... o iubire cu prea putine atingeri, o iubire ce ma sufoca, ma doare, ma ineaca...O atractie fatala a nascut o iubire infernala intre noi si pe care nici unul dintre noi nu o constientizeaza, ca un val de foc ce ne mistuie pe amandoi fara sa avem rasplata unor atingeri pacatoase si lacome...Ma imbolnavesc de dragoste din cauza ta si nu pot sa ma gandesc la faptul ca va trebui sa incetam jocul pana nu e prea tarziu pentru amandoi...nu avem in fata decat suferinta...Atingerile care ne sunt interzise de prea mult timp ma ard pe dinauntru...Ce prostie.... acum dragostea mea bate la usa ta cu disperare,e randul tau sa te joci.. te rog un singur lucru, macar omoar-o daca tot te joci... am vrut sa ti fiu prieten crede ma ca am vrut am incercat si imi placea cum bananaiam pe strazi prin parcuri si vorbeam de tot ce ne n conjoara fara ezitare , ne scriam ... era frumos. Dar am fost lacom in simtire si am vrut mai mult, de fapt am incercat din rasputeri in toate moduri sa pun frau la raul de ganduri amestecate cu sentimente ce izvora din simpla ta prezenta langa mine ... dar am fost slab si asta m a indepartat de tine. Am decis amandoi atunci in parc, in mijlocul ciresilor din gradina fermecata, ca e mai bine pentru amandoi sa nu ne mai vedem o vreme. Nu stiu de ce si cum si in ce fel au rasadit aceste sentimente si trairi fata de tine care vroiai doar prietenie . Nu stiu de ce inca ma gandesc si ma framanta gandul la tine. Oare esti asa unica oare nu mai exista ca tine? ... si am incercat sa dau uitarii sa mi fac de lucru si sa nu ma mai gandesc la tine ... si ce am rezolvaT? nimic. tu tot in mintea mea existi si poate doar acolo imi vei da o sansa .

Ganduri fara rost , scrisori fara destinatar...

Trebuie sa refulez. Orice gand care ma bantuie il scriu undeva in momentul respectiv. Daca le tin prea mult si incerc sa refulez mai tarziu voi retusa prea mult si esentialul se pierde. Sunt tot aici, blocat pe o treapta. Nu pot urca, nu pot cobora si urasc asta.

Mai fumez o tigara si ma uit spre poarta inchisa din fata mea. As vrea sa plec mai departe, am incercat. Si ce am rezolvat? nimic. Am facut rau altor persoane ce credeau ca ma pot avea doar pentru ei fara sa stie ca mintea mea era tot la tine. Si mi vine sa urlu, imi vine sa lovesc cu picioarele poarta ce mi sta in cale. Dar tu nu vezi, tu nu auzi nimic, nu simti nimic. Raman cu amagirile mele si inchipuirile mele. In minte incerc sa mi imaginez ca totul va fi bine, momente placute cand vom fi iar speciali. Stiu ca merit asta, stiu unde mi e locu. Sunt dispus sa te la in mintea mea, sunt dispus sa te duc acolo unde nu a mai ajuns nimeni. Incearca sa ti aduci aminte discutiile noastre in miez de noapte, incearca sa ti aduci aminte ce imi lipseste cel mai mult. Nu ma intreba de ce te plac, este inexplicabil chiar si pentru mine, omul cu raspuns la toate.

Impachetez scrisoarea si o arunc peste celalalte neexpediate

sensul vietii...

Un om a venit de la munca tarziu, obosit si nervos, gasindu-si baiatul de 5 ani asteptand la usa .
Tati, pot sa te intreb ceva?
Da sigur, despre ce e vorba? a raspuns omul
Tati, cati bani castigi pe ora?
Asta nu e treaba ta. De ce ma intrebi astfel de lucruri. Spuse omul nervos.
Doar vreau sa stiu...Te rog spune-mi, cat castigi pe ora?
Daca trebuie sa stii, castig 50$ pe ora.
Ah, a raspuns micutul, cu capul plecat.
Tati, imi imprumuti te rog 25$?
Tatal s-a infuriat, "Daca singurul motiv pentru care m-ai intrebat asta este ca sa imi ceri niste bani sa iti cumperi o jucarie prosteasca sau alte porcarii, atunci du-te direct in camera ta la culcare. Gandeste-te de ce esti asa egoist. Nu lucrez din greu in fiecare zi pentru asa copilarii"
Micutul a mers in liniste in camera si a inchis usa .
Omul s-a enervat si mai tare pe intrebarile baiatului. Cum a putut sa puna asa intrebari doar pentru a cere niste bani.
Dupa o ora, omul s-a calmat si a inceput sa gandeasca:
Poate chiar era ceva de care chiar avea nevoie sa cumpere cu 25$ si chiar nu mi-a cerut bani des. Omul a mers la usa baiatului si a deschis-o
Dormi? a intrebat...
Nu tati, sunt treaz, a raspuns baiatul.
M-am gandit, poate am fost prea dur mai devreme, spuse tatal. A fost o zi lunga si m-am descarcat pe tine. Uite aici ai 25$
Micutul a sarit, zambind. Multumesc tati, a zbierat. Dupa aceea a scos un pumn de bani.
Omul a vazut ca baiatul avea deja bani si s-a enervat din nou.
Micutul si-a numarat incet banii si s-a uitat catre tatal sau.
De ce vrei mai multi bani daca deja ai? a spus tatal.
Pentru ca nu am avut destul, dar acum am, a replicat baiatul
Tati, am 50$. Pot sa cumpar o ora cu tine???? Te rog sa vii mai repede acasa maine . Vreau sa mananc cu tine.
Tatal a fost distrus. Si-a luat baiatul in brate si l-a implorat sa il ierte.
Este doar o reamintire pentru toti ce lucreaza din greu in viata. Nu ar trebui sa lasam timpul sa treaca printre degete fara sa petrecem timp cu cei care chiar conteaza pentru noi, aceia apropiati de inimile noastre. Sa ne amintim sa impartim cei 50$ din timpul nostru cu cineva pe care iubim.